CHÌ VULEMU ?
Vulemu cuntribuì à l’ilaburazioni prugrissiva, in Còrsica, d’una sucità bislingua (corsu/francesu).

QUAL’ HÈ CHÌ CUMPONI U CULLITTIVU ?
Hè una adunita di parsoni è ancu d’associa chì si ricunnòscini in a dimarchja di u cullittivu.

COMU AGISCIA ?
1. FÀ à nantu à u tarrenu (veda archivi)
2. DUMANDÀ l’appiigazioni di u nosciu pianu pà a lingua (veda a pitizioni)


Sapenni di più

QUE VOULONS NOUS ?
Nous voulons contribuer à l’élaboration progressive, en Corse, d’une société bilingue (corse/français).

QUI COMPOSE LE COLLECTIF ?
Il s'agit d'un rassemblement de personnes et d’associations qui se reconnaissent dans la démarche du collectif.

COMMENT AGISSONS NOUS ?
1. Nous faisons des actions sur le terrain pour inciter à la pratique du corse (voir archives).
2. Nous demandons l’application de notre plan en faveur de la langue (voir la pétition).

WHAT IS OUR PRUPOSE ?
We’d like to help Corsica become a bilingual society where Corsican and French will be spoken fluently.

WHO ARE WE ?
We are a group of people and associations who agree and work in the same way.

WHAT DO WE DO ?
1. We organize meetings to encourage people to practice the Corsican language (see newspapers articles).
2. We want our plan for the revival of the Corsican language to be put in practise(see our petition).

u 26 di nuvembri 2010 : u scontru cù Pierre Ghionga. I ducumenta purtati da u Cullittivu :





u 26 di nuvembri 2010 : u scontru cù Pierre Ghionga. U so resucontu :

A diligazioni : Damien Delgrossi, Ghjuvan Ghjaseppu Franchi, Ghjuvan Petru Ristori, Micheli Leccia, Rémy Stefanaggi.
U tempu di u scontru : 2 ori cù u sirviziu Lingua Corsa (1 ora cù Pierre Ghionga).
U cuntinutu : emu prisintatu a dimarchja è purtatu i nosci rivindicazioni (veda "I ducumenta" quì sopra).
U bilanciu : èrani d'accordu cù noscu par dì chì u pianu ilaburatu sottu à l'anziana mandatura, avanzaia troppu pianu. Ci ani assicuratu chì certi azzioni rivindicati da a noscia parti sò in traccia d'essa fatti è chì d'altri èrani privisti. Circaremu alora di cuntrullallu à bastanza prestu in i mesa chì vènini.

Da pricisà...

Par certi misuri a CTC dici ch'ùn hè di a so cumpitenza : tocca à i municipalità o à u Statu... Ch'edda muscessi alora una vera vulintà di pirsuazioni è à più prestu par isparghja u bislinguìsmi in tutti i cullittività isulani. Ch'edda avissi alora u curraghju di dinuncià u Statu par ùn irrèndasi micca cumplici di i so mancanzi. Eccu ciò ch'è no pudemu aspittà da a CTC quandu si tratta d'ammiddurà u pianu attuali.

Par ciò chì tocca à i rivindicazioni di u Cullittivu chì chjàmani à una ivuluzioni ligislativa, Pierre Ghionga ci rinvìa à u rigulamentu di a quistioni di u statutu di a lingua, dicèndusi à favori di a cuufficialità ! Ma cuscenti chì u Statu ci sarà uppostu... In tutti i casi, no dimu chì unipochi di misuri poni essa presi par muscià l'asempiu, com'è a rialisazioni di scoli imirsivi à tìtulu spirimintali. Or, Pierre Ghionga hè ancu eddu à favori di l'imirsioni è hè prontu à prupona a so spirimintazioni ! Aspittemu alora chì l'iletti di l'imicìcliu andèssini in u listessu sensu è ch'eddi fùssini capaci, à l'uccasioni di u pròssimu dibàttitu à l'Assamblea à nantu à a lingua, di piddà misuri par andà più luntanu chè u pianu attuali !

Una vulintà d'avanzà pari d'èssaci ! Tandu, ch'edda si cuncritisessi à u più prestu !

u 23 d'uttrovi 2010 : ghjurnata "a Pesca è u Mari" in Erbalonga.


"corse-matin", u 25 d'uttrovi 2010.

u 16 d'uttrovi 2010 : cunfarenza di stampa in Aiacciu, à nantu à l'imirsioni.


"corse-matin", u 24 d'uttrovi 2010.

"24 ore", u 18 d'uttrovi 2010.

Foglia distribuita in i carrughja d'Aiacciu.

u 25 di sittembri 2010 : vìsita in lingua corsa di u Museu Fesch d'Aiacciu.



Ci semu ritrovi più numarosi chè privistu... è dui gruppa emu fattu alora...

Catherine Cristofari, impiigata di u Museu, pronta à invistìsciasi ancu edda pà a lingua corsa...
Barbara Filippi chì ci faci prufittà di i so cumenta di qualità...

u 25 di luddu 2010 : animazioni pà i chjuchi à a "Festa di a Puisìa" in Lozzi.

A squatra di l'animatori hà, à l'uccasioni di 'ssa festa, pruvatu un ghjocu novu, quiddu di "i rimi"... (com'è par l'altri hè stata una rièscita).



"corse-matiin", u 6 d'aostu 2010.


u 20 di luddu 2010 : cuntribuzioni di u Cullittivu à a Missioni "Avvena di l'Ìsula".


Dopu à a publicazioni di u Manifestu "Fonder le droit à l'avenir de la Corse", ilaburatu da 7 univirsitarii, hè stata custituita una missioni di riflissioni stratègica à nantu à l'avvena di l'ìsula.

U Cunsigliu Icunòmicu Suciali è Culturali di Còrsica ci voli cuntribuì assicurendu a rialisazioni di parechji cumissioni.

Tandu hà invitatu u Cullittivu "PARLEMU CORSU !" à participà à a cumissioni indu' si trattaia di a lingua corsa.

Di a listessa manera ch'eddu s'era dighjà impignatu in u Cunsigliu di a Lingua, missa in piazza sottu à l'anziana mandatura di l'Assamblea di Còrsica, u Cullittivu hà rispostu di sì à l'invitazioni, sendu fidu à i so rivindazioni.

Eccu quì sottu u scrittu di a noscia cuntribuzioni :


u 26 d'aprili 2010 : cuminicatu di pettu à a dicisioni di u tribunali amministrativu di Bastìa à nantu à a lingua corsa.


Le tribunal administratif de Bastia, faisant suite à la demande introduite par le préfet de Haute-Corse, a donc annulé la délibération en langue corse du conseil municipal de Galeria.
On pourra toujours dire qu’il s’agit d’une attitude rétrograde. Mais, faut-il en être surpris ? Non ! Car, l’application de l’article de 2 de la constitution française ne pouvait que se traduire par cette conclusion judiciaire. Nous en demandons d’ailleurs depuis longtemps la révision, comme nous demandons la ratification des langues minoritaires.
La récente introduction des langues au sein de la constitution, au travers de l’article 74, n’a pas changé la donne.
Plus graves, à notre sens, sont les motifs développés dans ses conclusions par le tribunal administratif. En affirmant que « la langue française est la langue de l’enseignement, du travail, des échanges, des services publics », le tribunal administratif interprète de façon très restrictive les décisions du conseil constitutionnel et les textes législatifs.
Il contredit la politique mise en place au sein de l’école publique. Dans les filières bilingues, le corse est pourtant bien une langue d’enseignement au même titre que le français.
Il contrarie même l’application du plan de développement de la langue corse adopté par la CTC, et que pour autant nous jugeons insuffisant. Ce plan prévoit par exemple que les communes qui le souhaitent peuvent utiliser la langue corse dans leurs rapports avec les usagers ou encore traduire en corse tous les actes administratifs.
Enfin, préciser que le français est « la langue des échanges », c’est comme qualifier la langue corse d’illégale dans la sphère publique ! Utiliser le corse lors de rencontres, de débats…serait donc illicite !
Cette affaire, démontre une fois de plus que la langue corse, comme toutes les langues minoritaires, a besoin d’une législation adaptée et d’un statut de co-officialité.
Ses rigidités juridiques appartiennent à une autre époque, et, nous entendons bien démontrer que la volonté populaire sera en définitive la plus forte.

u 24 d'aprili 2010 : riunioni di travaddu in Arena Viscuvatu.

Sughjetta trattati :

1. A ghjurnata "Tempi fà, Tempi d'oghji".

2. A Festa Rivindicativa.

3. U scontru cù Ghjuvan Francescu Bernardini

     -> vinutu à u nomu di u gruppu "I Muvrini".

     -> vinutu à u nomu di l'associu pà una Fundazioni di Còrsica.

30 parsoni prisenti.

u 28 di frivaghju 2010 : adunita di u Cunsigliu d'Amministrazioni (allargatu) in Corti.


Sughjetta trattati :
1. U resucontu di a Cunsulta.
2. Affari di funziunamentu.
3. I prugetta.
14 prisenti.

u 23 di frivaghju 2010 : cuminicatu à pettu à i lizzioni tarrituriali di marzu.


Dopu à una dumanda di a radiò « Alta Frequenza »
semu stati cundutti à fà un cuminicatu :

CUMINICATU DI STAMPA (23/02/10)

U Cullittivu Parlemu Corsu! hà dicisu, à l’uccasioni di a so cunsulta ginirali, ch’eddu ùn circarìa micca d’addrizzassi à i diffarenti listi di a campagna pà i Tarrituriali. Par eddu, ùn vali a pena di dumandà à i pulìtichi ciò ch’eddi pènsani di i so pruposti, vistu ch’eddu hè prestu fattu, pà i muvimenta o i partita di risponda cù fisichetti o di fà prumessi. Di tutta manera, pà u Cullittivu Parlemu Corsu! a lingua corsa hè una di i quistioni di primura chì a pròssima mandatura di l’assamblea devi trattà. U Cullittivu aspetta, da tutti quiddi chì sarani iletti, ch’eddi appìighini sanu sanu u « prdf » è u pianu sucitali di sviluppu di a lingua corsa, passendu à u più prestu da a parola à i fatti. S’edda hè riali a vulintà di custruì una sucità bislingua, pà u Cullittivu, a rialisazioni di u so pianu in 16 misuri, hè una bona manera di ghjùnghjaci.

Le collectif Parlemu Corsu! a décidé en assemblée générale de ne pas s'adresser durant la campagne au différentes listes. En effet, il a considéré inutile de demander à chacune des listes en présence ce qu'elle pense de ses propositions puisqu'il est très tentant quelque soit le mouvement, parti ou rassemblement, de répondre par une pirouette, des promesses ou des déclarations d'intention. De toute les façons, pour le collectif Parlemu Corsu! il va de soit que la langue fait partie des questions de fond dont doit se saisir la prochaine mandature de l'assemblée de corse. Le collectif indique qu'il attend de la prochaine assemblée, quelque soit la composition politique qui sortira des urnes, non seulement qu'elle applique pleinement le prdf et le plan sociétal en faveur du développement de la langue corse mais aussi qu'elle renforce considérablement sa politique et qu'elle en accélère sa traduction effective par des actes. Si la volonté est réellement de construire une société bilingue, pour le collectif, l’application de son plan en 16 points est une bonne façon d’y parvenir.

u 30 di ghjinnaghju 2010 : Cunsulta Ginirali in Poghju Mezana.


Da discorra :

1. A stratigìa.
2. Una strutturazioni nova.
3. I solda.
4. A pitizioni.
5. U situ.
6. Face Book.
7. L'appiccicatoghju.
8. Altri punta...



Ci era 80 parsoni quiddu ghjornu.

u 30 di ghjinnaghju 2010 : Cunsulta Ginirali in Poghju Mezana.


U sustenu di Dumenicu Benassi :

Dumè Benassi*, u 30 di ghjennaghju 2010
Hè bella sicura chì noi ci face piacè di parlà è di sente parlà u corsu.
A raggiò hè chì l’avemu sempre appena praticatu è chì hè a lingua di a nostra zitellina è quella di una vita chì avemu cunnisciutu è chì si n’hè passata cum’è tante cose in stu mondu.
Ciò chì ùn hè micca intratinutu, perchè ùn si n’hà più l’utilità, si more pianu pianu.
Forse e lingue pocu parlate sò cundanate à sparì un ghjornu per lascià piazza à quelle praticate per assai mondu.
I scambii, l’economia, l’infurmazione, a moda, a musica, si sò stesi à u mondu sanu. Quelli chì ùn prudugenu nunda ùn anu besognu di tante parole per dì la.
Ci hè dunque da fassi u penseru, simu d’accordu. Ma u fattu si stà chì intantu ci vole à campà incù ciò ch’è no simu, à u mumentu ch’è no simu, hè chì per esse megliu avemu besognu di stu pezzone di noi ch’hè la nostra lingua.
Forse un ghjornu avaremu da sparì ma ùn hè micca una raggiò per more subbitu.
A pratica di u sport m’hà amparatu chì nunda ùn s’ottene senza sforzi.
Hè per ciò ch’hè necessariu di travaglià incù l’instituzioni, l’associ, a stampa, tutti quelli chì ponu, chì sanu, chì volenu, per praticà, per utilizà u corsu chì hà prugressatu sti pochi tempi, più chè ciò ch’ellu si crede.
Chì sà s’è a lingua corsa, intantu chè lingua matura ùn stà micca nascendu oghje ?
Basta ch’ella ùn sia micca solu un rigalu di a Republica per facci piacè ma una vuluntà è un besognu veru di a nostra parte.
Contu nantu à Michele per assestà l’ortografia.
Bona ghjurnata.
Dumè.
Email inviatu u 30/01/10 pà a Cunsulta Ginirali in sustenu à a dimarchja di u cullittivu.
* Dumenicu Bennassi = 11 tìtula di campionu di u mondu di triatlonu