u 26 d'uttrovi 2012 : "Parlemu Corsu !" in l'imissioni ViaCultura di Via Stella.
À u nomu di u Cullittivu, Micheli Leccia faci
una corta affacata in l'imissioni "Via Cultura" di Via Stella. S'era
spiratu un tempu un pocu più longu par intirvena (ciò ch'avarìa pirmissu
di parlà corsu) ma hè sempri quissa: ancu cortu hè sempri una uccasioni
di prumova a noscia dimarchja. L'imissioni si vedi u vènnari à 9 ori è
1/2 di sera è u sàpatu à 6 ori è 20.
u 2 di ghjunghju 2012 : Ghjurnata à nantu à l'Immirsioni.
Più di centu parsoni. Cunfarenzi di qulità. Dibàttitu riccu. È una vera vulintà da certi, di dà una sèguità...
u 13 di maghju 2012 : cunfarenza pà i 5 anni è annunciu di a ghjurnata "Immirsioni".
CUNFARENZA DI STAMPA
Dumènica 13/05/12 – Corti
"PARLEMU
CORSU !" :
5 anni
d'asistenza !
|
- Bilanciu
- Forti arradichera di a dimarchja
Oramai u
Cullittivu asisti dipoi 5 anni è u bilanciu ch'è no femu hè pusitivu. Cuntemu
un listinu di più di 500 parsoni chì in 5 anni si sò impignati in a dimarchja. Cuntemu
62 associa (u
Svegliu Calvese, Scola in Festa, l'Amichi di u rughjone, Cucina Corsa...) è
urganìsimi, chì sò adirenti o chì omancu ani cullaburatu à una azzioni in
sustenu à a dimarchja di u Cullittivu. Sò dinò 25 gruppa culturali o cantadori (A
Filetta, I Muvrini, Tavagna, Surghjenti...) chì dinò si sò impignati daretu à u
Cullittivu, cù a mità avendu rializatu un cuncertu di sustenu.
Hè una
dimarchja uriginali, parchì si tratta di fà azzioni cuncreti pà a prumuzioni di
l'usu di u corsu è à tempu di rivindicà i misuri chì ci pàrini nicissarii di
metta in piazza pà a custruzzioni d'una sucità bislingua. Dui paroli bàstani
par fà u riassuntu di 'ssa manera d'agisccia : "Fà" è
"Dumandà". Ùn vulemu spiccà i dui è i dui ùn si poni spiccà. Ùn si pò
aspittà tuttu da i puderi pùblichi è tuttu inghjunu devi fà a so parti à nantu
à u tarrenu par cuntribuiscia à salvezza di u corsu. Ma u pòpulu solu ùn pò fà
miràcula è rivindicà un aiutu hè ligìtmu sì a vodda hè quidda di custruì una
sucità bislingua, impresa cunsidarèvuli ma ch'ùn hè micca impussìbuli.
In 5 anni emu
fattu u tornu di l'ìsula, in Corsica Suttana o in Corsica Suprana, à livanti è
à punenti, sò numarosi i paesa 'd'è no semu passati par fà à quandu "stondi
corsi", à quandu "dibàttiti cù traduttori", à quandu
"animazioni pà i ziteddi", à quandu "ghjurnati à tema", à
quandu "azzioni simbòlichi"... Tutti 'ssi azzioni cuncreti ani
iffetta pusitiva :
-
parchì ghjè sempri una uccasioni chì
cunduci mori aienti à impiigà u corsu in un cuntestu chì di règula ùn l'avarìani
fatta.
-
parchì femu piddà cuscenza chì u corsu
pò essa impiigatu in inghji locu è inghji circunstenza è numarosi sò i
tistimunianzi di quiddi chì ci dicìni chì dopu à u nosciu passaghju pròvani à
dà una sèguita di modu individuali...
-
parchì ghjustu à puntu, ancu di modu
più cullittivu è strutturatu, i nosci iniziativi sò ripresi ("i stondi
corsi", "i vìsiti di i musea", "l'animazioni di corsi à
peda", "l'animazioni di fistivali"...).
-
parchì cù tuttu ciò ch'è no femu (una
cinquantina d'azzioni cuncreti, veni à dì una à u mesi à pocu pressu, senza
parlà di l'azzioni rivindicativi) demu cunfidenza in l'avvena à u pòpulu, videndu
una lingua chì uccupa u spaziu è chì riteni l'attinzioni. Ancu i corsi di fora
ani tistimuniatu in 'ssu sensu.
È po à cantu à
u cuncretu ci hè u rivindicativu. A parti ch'eddu riprisenta hè crisciuta pianu pianu
in i intirvinzioni di "PARLEMU CORSU !".
b. I
nosci rivindicazioni
À cantu à l'azzioni cuncreti, "PARLEMU CORSU !" rializeghja
azzioni rivindicativi : cù a so pitizioni, in ligna à nantu à internet, cù i so
cunfarenzi di stampa, cù i cuminicata è altri presi di pusizioni à nantu à i
media, è cù u travaddu ch'eddu faci in cullaburazioni cù* l'altri lingui
minuritarii. È po ultimamenti cù a rialisazioni d'una catena umana chì hà
adunitu più di 400 parsoni.
À purtà a rivindicazioni ùn semu i soli di sicuru, ma a noscia uccupazioni
rigulari di u tarrenu cù parsoni riprisintativi di a sucità civili, invìa un
missagiu sempri più forti à i pulìtichi chì vèdini chì a saluta è l'avvena di a
lingua sò di primura pà a pupulazioni isulana.
Dipoi 5 anni i prugressa ci sò stati :
- cù una mostra più maiori da a parti di l'astituzioni. Fàcini sapè ch'eddi
si primùrani ancu eddi di a lingua cù una uccupazioni midiàtica impurtanti
intornu ad edda. A dumandàiami, è oramai ricunniscimu ch'edda si faci : a
Cullittività moscia l'asempiu ! Hè mutivanti par chì a pupulazioni ni fessi
usu.
- cù una sinsibilisazioni di i impresi, di i club di ballò è di i cumuni, par
vìa di a Cartula iniziata da a Cullittività dinò.
- cù a missa in pràtica d'una cirtificazioni (iniziata da l'Univirsità) chì
dinò valurizeghja a lingua.
- cù a presa
in contu di a lingua corsa in u diplomu d'iducatori o par essa studutori, ciò
chì hè un principiu par fà di u corsu a lingua di u pani.
- cù a ripresa
di parechji cuncetta : di più in più sò impiigati i paroli "d'immirsioni",
"di sucità bislingua", o ancu "di cuufficialità cù un cuntinutu",
tàrmini chì u Cullittivu ripeti dipoi a so criazioni. Femu u custatu dunqua
ch'eddi pàssani i nosci idei è chì pianu pianu ci hè una presa di cuscenza chì
a salvezza di a lingua cumanda misuri ambiziosi.
Hè bè, ma ùn basta. Hè un
principiu ma à pettu à i nosci rivindicazioni, semu luntanu d'avè
suddisfazzioni.
Ciò chì manca,
sò i meza di a pulìtica annunciata, o una riali vulintà d'upònasi à u Statu
quand'eddu metti inciampa ligislativi. Hè par quissa chì u votu (à una maiurità
rilativa d'altrondi) à favori di a cuufficialità, firmarà un votu d'intinzioni
par avali.
Strappà unu
statutu pà a lingua hè impirativu !
Dalli sùpitu
dopu un cuntinutu hè una nicissità !
Sì di nò,
l'iniziativi presi par avali ùn firmarani ch'è una illusioni, capaci un tempu
di ralantì a pèrdita di tarrenu di a lingua, ma incapaci di falla rinnascia in
carrughju !
È di a
giniralisazioni di u bislinguìsimu à a scola, à chì ni semu ? In tiurìa era
privistu pà u 2013. Ma vistu chì nisciuna pulìtica di furmazioni à un niveddu
largu ùn hè stata missa in òpara, sapemu dighjà chì l'ugittivu ùn pò essa toccu
è ci hè una ubligazioni d'attimpallu.
BÀSTANI I CHJACHJARI ! Di a sbaccata ci ni passemu!
A virità hè
quista quì : u bislinguìsimu in Còrsica ferma marginali par avali è ùn hè micca
in capacità di pruducia ziteddi cursòfuni ! Ùn hè di a rispunsabilità di
l'insignanti chì si dani di rimenu. Ma i so sforza poni essa rimissi in càusa
cù u rinnovu di a squatra pidàgogica. Accadi suventi chì à u primariu solu un
terzu di u tempu (è micca a mità) sighi fattu in lingua corsa. À u sicundariu,
a filiera bislingua hè riassunta a maiò parti di u tempu à unu insignanti solu
: u prufissori di corsu...
Di tutta
manera u bislinguìsimu hè un sistema ch'ùn basta micca, di pettu à l'uccianu di
francesu chì avvinghji a lingua corsa. Ci voli una pulìtica più ambiziosa chì
s'appoghja à nantu à un antru sitema : L'IMMIRSIONI
!
- A noscia pròssima azzioni : difenda, una volta di più, u cuncettu d'immirsioni in a scola pùblica !
Tuttu inghjunu a sà oramai, u Cullittivu "PARLEMU CORSU !" si
batti pà a custruzzioni d'una sucità bislingua. Hè u sensu di i 16 misuri ch'è
no dumandemu dipoi a noscia criazioni. 16 misuri par isparghja u corsu in a
sucità sana sana : à a scola, in i impresi, in a signalètica...
Ramintemu tandu ch'avemu una pitizioni in ligna : "Signeti a pitizioni
! parlemu corsu.com"
Intantu, oghji vulemu
insista à nantu à un puntu pricisu : quiddu di l'IMMIRSIONI !
- Una rivindicazioni di primura
U 16 d'uttrovi 2010, dui anni fà, lampàiami u dibàttitu à nantu à
l'immirsioni, cù una cunfarenza in Aiacciu.
Dipoi, si pò fà u custatu chì 'ssa nuzioni hè duvintata a primura di
strutturi pulìtichi è si n'hè ancu fattu un accostu in a Foglia di Strada à
nantu à a lingua, di Pierre Ghionga, cunsiglieri isicutivu in càrica di a
lingua. Si ni parla ma l'immirsioni pruposta, à tìtulu spirimintali, ùn sarìa
fatta chè à i trè quarta di u tempu, tandu dimu ch'ùn si pò parlà d'immirsioni
: sarìa unu insignamentu "intinsivu" ma mancu appena
"immirsivu" !
1) Chì sarìa l'imirsioni ?
Sùpitu francatu u càtaru di a scola, tuttu i discursati intesi trà maiori è
da i maiori versu i ziteddi, si pàssani in lingua corsa : in iscola, à a
cantina... tuttu u circondu devi pirmetti d'offra un veru bagnu linguìsticu,
par tutti l'annati di u primariu. In a scola stessa, pà i più chjuchi, si senti
solu u corsu. Po, da u corsu piparatoriu à u corsu mizanu hè intruduttu pianu
pianu u francesu, par ghjunghja à u cullegiu à un veru bislinguìsimu (mità di
corsu è mità di francesu).
2) Hè calcosa chì marchja.
Quiddi chì pròvani l'immirsioni (i baschi, i catalani, i britoni...) poni
tistimunià chì l'affari viaghja. À u Paesu Bascu, hè praticata l'imirsioni ancu
da a scola materna à a tarminali è tandu i ziteddi sciuti da 'ssu sistema
imirsivu uttènini risultata più chè boni in tutti i disciplini. Beddu suventi
ammaistrèghjani ancu meddu a lingua di Statu, chè quiddi chì ùn ani suvitatu
'ssu tipu d'insignamentu. I baschi bislingui par asempiu, sò numarosi à tuccà
un altu niveddu di francesu.
3) Chì ghjustificheghja l'immirsioni ?
A pò ghjustificà u fattu, dighjà annunciatu quì sopra : ùn viaghja u
bislinguìsimu ! Po, si ghjustifichaghja parchì pò essa una manera di richjappà u disiquilìbriu d'usu,
trà corsu è francesu, chì ci hè in a sucità isulana. Oghji u francesu hè unniprisenti
: si senti è si vedi in carrughju, in i cumercia, in l'amministrazioni, à a
tilivisioni, à a radiò, in a stampa... À mezu à u francesu, u corsu pugna di
fassi una piazza ma ferma chjuca. Or, l'immirsioni, com'è d'altri misuri ch'è no prupunimu di metta in piazza,
pirmittarìani di richjappà 'ssu disiquilìbriu par ghjunghja in fin' di contu à
un veru bislinguìsimu. Ùn si tratta di rimpiazzà u francesu da u corsu, ma si
tratta solu di ghjunghja à una parità di i so usa, è dunqua, ùn ci sò chè misuri
ambiziosi chì ci darani a pussibilità di tuccà 'ssu uggittivu !
4) Parchì aspittà ?
Pierre Ghionga è u sirviziu Lingua Corsa di a CTC ani parlatu eddi stessi,
d'una spirimintazioni pussìbuli. Parchì aspittà tandu ? Pari diffìciuli di
falla à a riintrata di 2012. Ùn manchemu quidda di 2013! À tìtulu spirimintali
dunqua, com'è a leci a pirmetti dighjà, si pudarìaniu metta in piazza dui scoli
materni (una in Còrsica Suttana, una in Còrsica Suprana). Dui scoli cù
insignanti è parenti vulintarii. Una spirimintazioni chì devi essa pruposta à
100% di u tempu. Pò essa cumplicatu di pettu à a leci, ma tuccarà à a
Cullittività è à l'iletti di muscià a so ditirminazioni par impona a so vulintà
à u ritturatu. Sarìa un missagiu forti, à prò di a sparghjera di a lingua, chì a
CTC inviarìa quì !
- Una ghjurnata cunsacrata à l'Immirsioni in Sàvaghju
Dipoi 2008, "PARLEMU CORSU !" hà intigratu una "piattaforma
rivindicativa" chì adunisci d'altri lingui ditti "minuritarii". È
ancu dipoi 2010 "PARLEMU CORSU !" hè membru d'EBLUL (scagnu aurupeu
di i lingui i menu sparti), unu ritiolu chì militeghja pà a parità di i lingui.
Avemu dunqua i cuntatta cù a reta chì adunisci tutti i scoli chì
pratichèghjani l'immirsioni in Francia: i baschi, i catalani, l'uccittani, i
brittoni è dipoi pocu ancu l'alzassiani.
Or,
rispundendu à unu invitu di "PARLEMU CORSU !", tutti affaccarani u 2 di ghjunghju in Còrsica pà
participà à una ghjurnata cunsacrata à a prumuzioni di u cuncettu d'Immirsioni.
Sarani prisenti dui urganìsimi : ci hè l'ISLRF (l'Insitut Supérieur des Langues
de la République Française), urganìsimu chì s'accupa di u ricutamentu è di a
furmazioni di l'insignanti di i scoli immirsivi, è chì faci dinò ricerca ; pò
ci hè Eskolim, urganìsimu più "pulìticu" chì faci a leia cù u puderi
è l'iletti, è chì aiuta à purtà i prugetta dicriazioni di scoli immirsivi.
Tutti l'anni
rializèghjani una Cunsulta Ginirali in un tarritoriu diffarenti. Quistu annu
era privista in Pirpignà. Or par no, sò stati pronti à dispiazzà quidda
Cunsulta in Còrsica par aiutacci à fà a prumuzioni di l'Immirsioni. Hè par dì a
impurtenza ch'edda accòrdani à 'ssa ghjurnata, ghjurnata chì, ni semu sicuri,
sarà mubilizatrici pà a lingua.
Pà u pùblicu hè u sàpatu 2 di ghjunghju, u dopu meziornu,
chì cunfarenzi è dibàttiti si farani. Simbulicamenti
emu sceltu d'accòdali in Sàvaghju, centru d'immirsioni corsu, chì ancu s'eddu
ùn hè una scola immirsiva, offri a pussibilità à i scoli isulani di pudè
binifizià d'una sittimana d'immirsioni in cor' d'annata.
Eccu u prugrammu :
SÀPATU U 2 DI GHJUNGHJU
IN SÀVAGHJU
(Furesta di Vizzavona, cumuna di Vivariu)
Da 3 ore è mezu à 4 ore è mezu :
|
||
U centru di
Sàvaghju:
|
20 anni di
sperienza !
|
|
AILCC:
|
A lingua
corsa à a scola (primariu è sicundariu) L'esempiu
di u Paese di Gallu
|
|
ISLRF + Eskolim:
|
Funziunamentu
di a reta immersiva ISLRF
(Paese
Bascu, Catalogna, Uccitania, Brittagna, Alzassa)
Risultati è
intaressu pè u zitellu
|
À parte da 4 ore è mezu : DIBATTITU : l'Immirsioni, una
nicissità pà a lingua
7 ore è mezu : Ripastu è animazione culturale 10€
cù a scola di cantu "MusicAvvene" è l'associu "Chjam'è rispondi"
|
L'accolta di i
5 diligazioni riprisenta un dispiazzamentu di 20 parsoni, ch'ùn si faci micca
senza spesi impurtanti di sicuru. Or, "PARLEMU CORSU !" sendu un
Cullittivu, sò parechji l'associa è ancu i cumercia, adirenti à a dimarchja,
chì aiùtani à a cuncritisazioni di 'ssu prugettu. Tutti i vulemu ringrazià :
A Furmicula, A Merenda, Associu Scopre, Centru Culturale Voce, Claudius, Corsica Diaspora, Falce, Ghjuventù Vagabonda, Jazz in Pinarellu, L'Oriente, U Svegliu Calvese, U Taravu, Tavagna Club, Tempi Fà.
- Cunclusioni
L'Immirsioni
hè una rivindicazioni chì u Cullittivu porta cun forza è spiremu ch'edda sarà ricunnisciata
com'è mezu d'insignamentu in i scoli pùblichi.
Intantu s'eddi
asìstini iniziativi d'òrdini assuciativu, ùn li pudemu chè incuragì. Sirvarani sempri d'asempiu pà u
pùblicu.
Vulemu chì
'ssa ghjurnata sighi una uccasioni di caccià i pauri chì certi pudarìani avè in
quantu à 'ssu insignamentu, chì mancu à pena metti in prìculu a imparera di u
francesu (beddu à u cuntrariu).
Vulemu chì
'ssa ghjurnata sighi una antra uccasioni di muscià chì i pussibilità asìstini
par aiutà u corsu à riacquistà a so piazza in a sucità : basta à vulella !
u 31 di marzu 2012 : a cunfarenza rilativa à a Catena Umana.
1. "Parlemu Corsu !" dipoi 2007.
Più ch'un associu, "PARLEMU CORSU !" hè un Cullittivu, veni à dì, una adunita di parsoni è ancu d'associa, chì tutti si ricunnòscini in a dimarchja di u Cullittivu : cuntribuì à l'ilaburazioni d'una sucità bislingua corsu è francesu.
U Cullittivu hè natu in 2007 è dipoi s'hè arradicata a so dimarchja : conta avà più di 500 parsoni membra è 70 associa (u Svegliu Calvese, Scola in Festa, l'Amichi di u rughjone, Cucina Corsa...) è urganìsimi, adirenti o chì omancu ani cullaburatu à una azzioni in sustenu à a dimarchja di u Cullittivu. Sò dinò 25 gruppa culturali (A Filetta, I Muvrini, Tavagna, Surghjenti...) chì si sò impignati daretu à u Cullittivu (cù a mità avendu rializatu un cuncertu di sustenu).
In 5 anni sò numarosi l'azzioni fatti da "PARLEMU CORSU !" (una cinquantina), chì sempri adunìscini mori aienti. Ci sò l'azzioni cuncreti : i "stondi corsi", i dibàttiti cù traduttori, i ghjurnati à tema, l'animazioni pà i chjuchi, l'azzioni simbòlichi... Inghji volta femu a dimustrazioni chì u pòpulu t'hà a bramma di parlà a so lingua è d'invistìsciasi pà a so sparghjera. Ma dinò dimustremu chì u pòpulu solu ùn pò fà tuttu è chì dumandà un aiutu da i puderi pùblichi, hè ligìtimu !
È ghjè par quissa chì oghji semu quì !
2. Chì rivindichemu ?
À cantu à l'azzioni cuncreti, "PARLEMU CORSU !" rializeghja azzioni rivindicativi : cù a so pitizioni, in ligna à nantu à internet, cù i so cunfarenzi di stampa o cù i cuminicata è altri presi di pusizioni à nantu à i media. È po, dipoi 2008, "PARLEMU CORSU !" porta a rivindicazioni in leia cù i lingui minuritarii di l’altri rughjoni, à traversu à una "piattaforma rivindicativa". In fini, dipoi 2010 "PARLEMU CORSU !" hè membru d'EBLUL (scagnu aurupeu di i lingui i menu sparti), unu ritiolu chì militeghja pà a parità di i lingui.
Insembu, cù i riprisintanti di l'altri lingui "minurati", emu custituitu un Cullittivu più largu è chjamatu "Cullittivu di u 31 di marzu" par ch'edda sighi trattata a prublimàtica di i lingui ditti "rigiunali" in u quatru di a lizzioni prisidinziali. À i candidati emu adrizzatu un currieri chì li dumanda di prununciassi à nantu à rivindicazioni ch'è no avemu in cumunu :
- mudificà a Custituzioni
- ratificà a càrtula di i lingui "rigiunali"
- metta in piazza una leci ginirali
Si tratta d'uttena unu statutu ligali pà i lingui ditti "rigiunali", veni à dì una basa ghjurìdica, ligislativa è rigulamintaria. Pirmittarìa, sigondu i rigioni, d’assicurà a so salvezza è cunfurtà u so sviluppu. In Còrsica, a leci di u 22 di ghjinnaghju 2002 hà datu cumpitenzi à a CTC par ciò chì tocca à a lingua. Intantu ‘ssa leci s’edda hè fatta ci pò dinò intarissà s’edda ci dà a pussibilità di stabilì unu statutu di cuufficialità. Hè una dumanda ch’eddi fàcini ancu i baschi è i brittoni. Tandu ci vurrìa à mudificà a Custituzioni.
Avemu dunqua rivindicazioni cumuni à l'altri lingui è rivindicazioni più spicìfichi. Vulemu unu statutu di cuufficialità par chì u corsu è u francesu sìghini à parità, è, ùn vulemu chì 'ssa cuufficialità sighi unu slogan senza cuntinutu : vulemu i meza ch'ani da pirmetta da veru di custruì una sucità bislingua ! Sistema immirsivu pà i scoli, furmazioni ubligatoria 'n i impresi... Hè ambiziosu è dumandarà meza cunsidarèvuli. Ma sò, par no, misuri indispinsèvuli vistu a saluta attuali di a lingua è sì a vodda hè di senta u corsu in carrughju in inghji locu è in inghji circunstenza !
3. À quali ci adrizzemu ?
Di cumunu ci hè u ghjornu sceltu par mubilizassi : 'ssu sàpatu 31 di marzu, à a veghja di i lizzioni prisindinziali. In inghji rigioni i mudalità d'azzioni sò diffarenti (com'eddi poni essa uni pochi di rivindicazioni spicìfichi à un tarritoriu) : cuncerta in Strasburgu, manifistazioni in Tulusa è Baiona, canzona ripresa da un carrughju sanu in Pirpignà, cunfarenzi è accolta maiori in Kemper..
No, emu sceltu di fà una "Catena Umana" ! Hè una azzioni simbòlica chì pidda partenza davanti à a Prifittura parchì hè à u Statu ch'è no ci adrizzemu. Ma, di l'Assamblea di Corsica a catena pidda dinò a strada, parchì ci vulemu adrizzà ancu à i nosci iletti. Li dimu ch'eddi t'ani u duveru di fà di più chè ciò ch'eddi fàcini dighjà pà a lingua. Li tocca à agiscia à u più prestu. CI hè urgenza. Hè u so gattivu statu chì a ci cummanda ! È po, li dumandemu d'ùn piddà sempri a scusa chì ciò ch'è no rivindichemu ùn hè cunforma à a custituzioni. Tandu, vulemu chì l'iletti corsi dinuncèghjani di modu chjaru a rispunsabilità di u Statu è ancu ch'eddi sìghini pronti à stabilì à cantu à no unu raportu di forza cù u Statu par falli cappià ciò ch'è no li dumandemu.
4. Tocca à inghjunu à fà a so parti !
Rializà una "Catena Umana" hè un attu simbòlicu forti ! Hè una manera di dì :
- chì u corsu devi essa in carrughju !!! Ùn vulemu chì u corsu sighi solu parlatu da uni pochi d'aienti è solu in certi uccasioni ! U corsu devi essa impiigatu in inghji locu, in inghji duminiu, è impiigatu da tutti !
- chì bisognu ci hè di tutti !!! Fà riacquistà à u corsu a so piazza in a sucità hè una impresa ambiziosa. Dumanda unu impegnu da tutti. Tocca à inghjunu à participà, òmini è donni, ghjòvani è anziani.
- chì bisognu ci sarà d'accumpagnà i misuri dumandati quand'è no l'avaremu uttinuti !!! Ci voli à mòvasi à u cutidianu nanzi ch'eddi sìghini suddisfati i nosci rivindicazioni è dopu dinò quand'eddi sarani suddisfati. Ci voli à avè a fedi 'n a lingua corsa è 'n u so sviluppu. È d'essa boni à ritruvacci pà 'ssa catena hè una manera di dì ch'è no ci cridimu !
- chì sulidarii semu ancu di l'altri lingui !!! Ci demu a mani trà corsi par fà avanzà a càusa di a lingua è dinò demu a mani à l'altri pòpuli pà sustènali è par fà risunnà ancu di più a noscia boci ! U travaddu ch'è no femu cù l'altri lingui si faci in parallelu di u nosciu in Còrsica. Ancu solu pudemu vincia è cuntemu bè di vincia. Ma d'essa in leia cù l'altri lingui ci aiuta à travaddà ancu di più i cuscenzi è ci pirmetti di fà crescia sempri di più u nùmaru di i parlamintarii à favori di i lingui minuritarii. Veni à dì chì più fàciuli sarà u raportu di forza cù u Statu sì dumani ci hè bisognu di fanni unu par fassi senta (ùn aspittaremu tantu d'altrondi par iniziallu...)
Intantu, emu vulsutu fà una "Catena Umana" culurita è fistiva parchì ùn si tratta d'intarrà a lingua ma à u cuntrariu si tratta di muscià ch'edda hè una lingua viva è chì a spirenza l'avemu di vèdala impatrunìsciasi di u carrughju.
S'è no ci cridimu ci emu da ghjunghja,
a sucità corsa sarà bislingua !!!
Inscription à :
Articles (Atom)